sportEtica sportivă oferă baza politicilor antidoping într-o politică antidoping; orice încercare de a trișa pentru a obține un avantaj nedrept ar denatura un teren de joc care altfel ar fi echitabil și ar dăuna tuturor părților implicate într-un joc nedrept.
Acest articol adoptă o abordare utilitaristă, care presupune cântărirea beneficiilor și costurilor asociate cu diferite reguli, pentru a ajunge la o concluzie obiectivă cu privire la care dintre acestea au o valoare utilitară mai mare decât altele. În consecință, drogurile utilizate pentru îmbunătățirea performanțelor nu par să aibă o valoare utilitară ridicată, ca atare interzicerea nu are o valoare utilitară ridicată.
Aspecte etice
Drogurile pentru îmbunătățirea performanțelor în sport sunt lipsite de etică, deoarece creează un mediu concurențial incorect și dăunează sportivilor care le iau, precum și le pun sănătatea în pericol. În plus, acest tip de utilizare ar putea duce la interzicerea sportului, ceea ce are repercusiuni negative pe termen lung asupra bunăstării lor fizice și mentale. În plus, drogurile pot transmite un mesaj neintenționat de modelare negativă pentru copiii mici care privesc acești idoli sportivi ca modele de urmat.
Consumul abuziv de substanțe poate afecta și mai mult imaginea unui sport, ducând la pierderea sponsorizării, ceea ce compromite securitatea financiară a sportivilor. Acest lucru poate avea ramificații psihologice și fizice dăunătoare pe termen lung și poate forța sportivii să renunțe complet la competiții; în plus, consumul de droguri poate provoca efecte secundare periculoase, inclusiv probleme cardiace și afecțiuni hepatice care au repercusiuni de durată asupra bunăstării unui sportiv.
O preocupare etică asociată cu abuzul de droguri este trișarea. Atunci când un atlet folosește medicamente pentru îmbunătățirea performanței, acesta trișează în sportul său, depășindu-și potențialul natural și devansându-i pe ceilalți sportivi care joacă după reguli și nu folosesc substanțe pentru îmbunătățirea performanței. Acest lucru contravine spiritului sportului și ar putea pune în pericol carierele concurenților onești.
Pe termen lung, aceasta poate provoca daune fizice și psihologice grave organismului unui sportiv, ducând la boli precum atacurile de cord, insuficiența hepatică și infertilitatea, precum și probleme psihologice precum agresivitatea și schimbările de dispoziție care au un impact negativ asupra sănătății. Profesioniștii din domeniul sportului ar trebui să își amintească faptul că servesc drept modele pentru copiii și adulții tineri care îi admiră și care pot fi influențați de acțiunile lor.
Criticii susțin, de asemenea, că actualele reglementări antidoping sunt prea paternaliste. Acest lucru se datorează faptului că acestea impun reguli sportivilor fără a lua în considerare preferințele individuale; de exemplu, faptul de a le spune schiorilor adulți să nu folosească droguri pentru că ar putea să le dăuneze pare mai degrabă paternalist.
Aspecte juridice
Utilizarea de către profesioniștii din domeniul sportului a drogurilor pentru îmbunătățirea performanțelor este lipsită de etică și poate compromite sănătatea. Conform numeroaselor studii, consumul de astfel de substanțe dăunează atât bunăstării fizice, cât și psihologice a profesioniștilor din sport implicați. Agenția Mondială Anti-Doping monitorizează îndeaproape acest tip de utilizare de către profesioniștii din domeniul sportului, publicând anual o listă de substanțe interzise care include ca substanțe interzise agenții anabolizanți, hormonii peptidici și factorii de creștere, agoniștii B-2, precum și diureticele/agenți de mascare.
Procedurile actuale de testare antidoping sunt eficiente în reducerea utilizării steroizilor și a altor substanțe care îmbunătățesc performanța în sportul profesionist, detectând substanțele interzise în probele de urină. Din nefericire, deși rămâne greu de eliminat în totalitate utilizarea acestora din sport, în ciuda eforturilor organismelor de reglementare; mulți sportivi continuă să ia substanțe interzise din cauza stimulentelor economice sau a presiunilor sociale, cum ar fi așteptările naționale de a obține medalii de aur, care fac ca dorința lor de a câștiga în jocuri să determine acest comportament; în consecință, numărul sportivilor care recurg la consumul de droguri pentru a-și îmbunătăți performanțele este în creștere.
Multe dintre medicamentele disponibile fără prescripție medicală valabilă și vândute pe piața neagră pot avea efecte secundare dăunătoare, cum ar fi insuficiența cardiacă, boli de ficat și probleme renale, iar unele se pot dovedi chiar letale. Steroizii anabolizanți, cum ar fi eritropoietina și nandrolona, prezintă un pericol deosebit; formele lor cele mai periculoase includ steroizi anabolizanți care provoacă cancer la ficat, cum ar fi nandrolona, în timp ce eritropoietina poate duce la coagulări, embolii pulmonare și insuficiență cardiacă la unii utilizatori.
Părinții ar trebui să discute cu copiii lor despre riscurile asociate cu drogurile de îmbunătățire a performanțelor în sport, pentru a promova valori sănătoase și a evita dependența de astfel de substanțe. De asemenea, ar fi util ca aceștia să se implice în echipa sportivă a adolescenților lor pentru a-i face conștienți de riscurile acestor medicamente, încurajând în același timp activitățile necompetitive, cum ar fi sporturile recreative, yoga sau mersul pe jos, ca alternative la utilizarea unor astfel de stimulatori de performanță.
Aspecte medicale
Consumul de droguri în sport prezintă numeroase riscuri pentru sănătate, precum și subminează valori precum fair-play-ul și munca în echipă, dăunează credibilității acestuia și îi privează pe tinerii sportivi de un model important. Din cauza acestui risc, autoritățile sportive au interzis multe substanțe, precum și au pus în aplicare proceduri de testare stricte – colectarea și analiza urinei efectuate în mod curent la marile evenimente sportive internaționale – care au îmbunătățit substanțial ratele de detectare; cu toate acestea, unii sportivi continuă să încerce să trișeze sistemul.
Unii sportivi iau medicamente pentru îmbunătățirea performanței pentru a îmbunătăți rezistența și pentru a ajuta la recuperarea mai rapidă după un antrenament intens, în timp ce alții le folosesc ca mijloc de gestionare a presiunilor psihologice asociate cu competiția. Odată cu recompensele mari puse în joc pentru câștigarea evenimentelor sportive profesioniste vine o tentație enormă: câștigarea poate aduce recompense enorme dacă jucătorii de succes sunt prinși. În astfel de condiții, sportivii devin tentați să ia “încă un drog”.
Abuzul de droguri în rândul sportivilor de elită variază substanțial în funcție de sport. Jucătorii de baseball și de fotbal tind să folosească cel mai mult steroizi, deși niciun sport nu este imun. Sportivi de la tir cu arcul până la yachting au utilizat droguri ca stimulente de performanță sau pentru a accelera timpul de recuperare; abuzul de droguri este larg răspândit în toate disciplinele sportive.
Medicamentele care îmbunătățesc performanța se prezintă sub diverse forme, dar toate au efecte secundare similare. Exemple comune sunt steroizii anabolizanți, EPO/dopingul sanguin/creatină și beta-hidroxi-beta-metilbutiratul. Efectele secundare ale medicamentelor de îmbunătățire a performanței pot fi grave și ireversibile – uneori ireparabile!
Medicii de familie trebuie să fie conștienți de riscurile pe care le prezintă drogurile de îmbunătățire a performanței (PED), în special atunci când evaluează pacienții implicați în activități sportive recreative. Medicii de familie ar trebui să acorde o atenție deosebită unor semne cum ar fi creșterea sarcinii de antrenament, dureri musculare și oboseală, ritm cardiac ridicat și noi PED care pot să nu fie bine documentate sau detectabile; discutați orice preocupare cu pacienții care iau aceste substanțe, încurajându-i în același timp să fie deschiși cu medicii lor cu privire la orice PED pe care le folosesc în prezent.
Aspecte sociale
Sportivii profesioniști se angajează adesea în diverse măsuri pentru a-și îmbunătăți performanța, de la chirurgia estetică (de exemplu, pentru a corecta un nas supradimensionat) și proceduri inutile din punct de vedere medical, cum ar fi utilizarea corturilor cu oxigen la altitudini mari, până la stimulenți, peptide și steroizi concepuți pentru a crește masa musculară sau pentru a accelera recuperarea după accidentări.
Alte persoane din domeniul sportului ar putea susține că astfel de practici sunt permise, în timp ce alții consideră că utilizarea drogurilor reprezintă o trișare. Multe dintre medicamentele utilizate în sport comportă riscuri grave pentru sănătate, care includ moartea subită, infarctul, fenomenele tromboembolice și bolile cardiovasculare – ca să nu mai vorbim de posibilele probleme de depresie și anxietate, precum și de creșterea în greutate și problemele menstruale în rândul sportivelor.
Medicamentele care îmbunătățesc performanța reprezintă o amenințare etică în sport, deoarece acestea refuză oportunități altor sportivi. Prin administrarea de medicamente pentru îmbunătățirea performanțelor pentru a-și spori propriile performanțe, jucătorii obțin beneficii care altfel ar reveni altora, inclusiv compensații financiare, aprecierea fanilor, onoruri sezoniere și recorduri statistice care altfel ar fi disponibile. Acest lucru încalcă Imperativul categoric al lui Immanuel Kant, care afirmă că toate persoanele trebuie să acționeze în conformitate cu maxime universalizate care sunt respectabile ca scop în sine.
Un alt argument împotriva medicamentelor pentru îmbunătățirea performanțelor în sport este acela că utilizarea lor compromite integritatea acestuia. Sportivii care iau medicamente pentru îmbunătățirea performanțelor riscă să fie interziși, ceea ce are repercusiuni devastatoare pentru finanțele și bunăstarea lor mentală. Sponsorii sau finanțările pe care le-au câștigat ar putea fi, de asemenea, îndepărtate, ceea ce ar putea duce la scăderea veniturilor și la diminuarea perspectivelor de carieră viitoare.
Decizia de a folosi sau nu droguri în sport ar trebui să revină în cele din urmă jucătorilor individuali, însă dacă aceștia intenționează să își administreze singuri aceste substanțe, ar fi prudent ca ei să solicite îndrumarea unui medic pentru a face acest lucru în siguranță, deoarece medicii sunt mai mult decât furnizori de asistență medicală fizică; ei sunt, de asemenea, custozi ai sănătății noastre.
