Ce necesită gimnastica

9 minute citite
61 vizualizări

Gimnastica este un sport grațios și captivant care a captat imaginația copiilor și a adulților deopotrivă. Popularitatea sa continuă să crească datorită performanțelor inspirate ale gimnastelor talentate.

În probele de sărituri, concurenții sprintează pe o pistă de 25 de metri (82 de picioare) pentru a decola pe o placă de sărituri și apoi se propulsează înainte sau înapoi de pe acea platformă până la o aterizare cu două picioare. O săritură cu intrare rotundă, cunoscută sub numele de Yurchenko, este cea mai des executată săritură la nivelurile superioare de gimnastică.

Forță fizică și rezistență

Gimnastica este un sport obositor care necesită o forță fizică și o rezistență considerabile. Bărbații și femeile concurează în gimnastica artistică pe echipamente care includ barele inegale, barele paralele, barele orizontale, săritura și calul cu mânere. Ei folosesc, de asemenea, exerciții la sol, grinzi de echilibru și inele nemișcate. Acest sport datează de la mișcarea turnverein, fondată în Germania de Friedrich Ludwig Jahn în 1816. Istoricii îi atribuie acestuia răspândirea rapidă a acestui sport în întreaga lume.

Prima competiție olimpică de gimnastică a avut loc în 1928. Astăzi, evenimentul este împărțit în mai multe categorii: Juniori, pentru bărbați și femei cu vârsta sub 16 ani; Seniori, pentru gimnaștii care au 16 ani sau mai mult; și Gimnastică ritmică, care presupune mișcări coregrafice folosind frânghii, mingi, crose și o panglică.

Rezistența musculară este o componentă critică a condiției fizice pentru gimnaste, care deseori efectuează treceri consecutive de tumbling în cadrul rutinelor lor. Acest lucru necesită o rezistență semnificativă, care reduce oboseala musculară și îmbunătățește performanța. Pentru a dezvolta rezistența musculară, gimnaștii se angajează în exerciții de condiționare repetitive, cum ar fi flotările și tragerile.

Flexibilitatea este o altă componentă importantă a condiției fizice pentru gimnaste, care trebuie să fie capabile să își miște corpul printr-o gamă largă de mișcări. Această abilitate îi ajută să execute abilități dificile și minimizează leziunile prin reducerea dezalinierii scheletului și îmbunătățirea echilibrului muscular. Gimnastele de elită demonstrează un grad ridicat de flexibilitate, care se reflectă în scorurile lor în probele competitive.

Barele inegale sunt două tije de lemn sau de metal care sunt suspendate de curele și cabluri deasupra unui covor. Gimnaștii apucă bara și execută o serie de oscilații și echilibristică ce necesită o mare forță și coordonare. Ele montează barele inegale de trambuline și folosesc creta pentru a lua umezeala de pe mâini, ceea ce scade frecarea și previne rupturile. Gimnaștii pot folosi, de asemenea, mânere, care sunt benzi de piele cu găuri pentru degete, pentru a-și îmbunătăți aderența la bare și pentru a face ca mânerele să fie mai puțin alunecoase.

Coborârea de la barele inegale sau de la sărituri necesită o forță și o agilitate extraordinare. Un gimnast trebuie să aterizeze cu ambele picioare pe sol și să evite să coboare de la barele inegale într-o poziție de tumbe, care este penalizată în sistemul de punctaj. Faza ulterioară de contact cu solul sau faza de aterizare cu impact este, de asemenea, foarte solicitantă pentru corp și trebuie efectuată cu o tehnică bună pentru a minimiza accidentarea.

Coordonare

Gimnastica necesită coordonarea mai multor părți ale corpului. Aceasta include brațele, picioarele, umerii și mușchii spatelui, precum și mușchii abdominali și cei ai pieptului. De asemenea, acest sport solicită capacitatea de a se mișca rapid și grațios în timp ce se deplasează într-un spațiu mare. Este important ca o gimnastă să fie capabilă să vizualizeze întreaga rutină pe măsură ce se desfășoară și să păstreze controlul asupra tuturor mișcărilor. O bună înțelegere a fizicii gimnasticii este, de asemenea, necesară. De exemplu, forța exercitată de corpul unei gimnaste atunci când execută o săritură poate influența cât timp rămâne în aer, precum și direcția și viteza rotației sale.

Există mai multe tipuri de gimnastică, toate acestea necesitând forță, flexibilitate, agilitate și echilibru. Gimnastica artistică de competiție este cea mai populară formă și implică evenimente pentru femei (WAG) și bărbați (MAG). Printre acestea se numără solul, barele inegale, bolta și bârna de echilibru. Alte discipline de gimnastică includ gimnastica ritmică, trambulina (inclusiv mini-trambulina dublă), gimnastica acrobatică și gimnastica aerobică.

Istoria acestui sport datează din Grecia antică, unde cuvântul grecesc “gymnon” însemna exerciții goale. Reformatorii educaționali din Germania au deschis școli cunoscute sub numele de Philanthropinum la sfârșitul anilor 1700 și au oferit cursuri de educație fizică care includeau gimnastica. Gimnastica a evoluat de la manevrele folosite pentru montarea și coborârea de pe cal, precum și de la abilitățile de performanță de la circ.

În competiții, fiecare gimnastă execută de obicei o rutină obligatorie, cu elemente obligatorii, și o rutină voluntară bazată pe aparatul ales de ea. Ea este evaluată pe baza mai multor factori, inclusiv dificultatea, tehnica și coregrafia. De asemenea, ea este punctată în funcție de modul în care își combină mișcările și de măiestria artistică, care include postura, aspectul și prezentarea ei.

woman doing split while standing on one leg
Photo by JoelValve on Unsplash

Un exercițiu pentru barele inegale trebuie să implice o combinație de salturi, răsuciri și echilibristică. O gimnastă poate folosi o trambulină sau un covor pentru a se urca pe bară și, adesea, i se cere să poarte pe mâini mânere de cretă și dibluri. Creta îndepărtează umezeala de pe mâinile gimnastei, reducând frecarea și prevenind rupturile, iar mânerele cu dibluri o ajută să țină barele.

Cea mai mare notă pe care o poate primi o gimnastă este un 10,0 perfect. Cu toate acestea, un punctaj perfect este rareori obținut din cauza deducerilor pentru execuție necorespunzătoare sau lipsă de dificultate.

Încrederea în sine

O gimnastă are nevoie de un nivel ridicat de încredere în sine. Fie că concurează la Jocurile Olimpice sau doar fac roata pe bârna de echilibru, gimnaștii trebuie să aibă încredere că pot da tot ce au mai bun. Ei trebuie să creadă că pot face ceea ce alți oameni cred că este imposibil. Acest tip de încredere poate părea inaccesibil pentru unii oameni, dar este posibil să se dezvolte dacă sunteți dispuși să munciți din greu.

Multe lucruri diferite pot duce la pierderea încrederii în sine, dar un lucru pe care îl puteți face este să mențineți o rutină regulată de exerciții fizice. Dacă vă puteți menține corpul în formă, vă puteți simți încrezător că aveți grijă de dumneavoastră și că puteți face față oricăror dificultăți pe care vi le poate oferi viața.

De asemenea, vă puteți crește încrederea în sine prin menținerea unei atitudini pozitive. Acest lucru înseamnă să refuzați să vă gândiți la greșeli sau la aspectele negative din viața dumneavoastră și să alegeți în schimb să vă concentrați asupra lucrurilor bune. Dacă sunteți pozitiv, ceilalți vor răspunde pozitiv la dumneavoastră și se vor simți mai în largul lor în preajma dumneavoastră.

De asemenea, este important să aveți un sistem de sprijin puternic. Ar trebui să aveți prieteni și membri ai familiei pe care să vă puteți baza pentru a vă oferi încurajări atunci când vremurile sunt grele și pentru a vă ajuta să rămâneți concentrat asupra obiectivelor dumneavoastră. Cu cât aveți mai mulți în colțul dumneavoastră, cu atât mai multe șanse de reușită în gimnastică și în alte aspecte ale vieții dumneavoastră.

De exemplu, dacă sunteți un gimnast de sex masculin, ați putea beneficia de sprijinul unei echipe de colegi gimnaști de sex masculin și feminin care să vă încurajeze atunci când aveți nevoie. În mod similar, dacă sunteți femeie, a avea prieteni și membri ai familiei care vă pot încuraja atunci când aveți nevoie este important pentru succesul dumneavoastră în gimnastica feminină.

Sportul de gimnastică datează din Grecia antică, unde a fost practicat pentru prima dată într-o cameră specială numită sală de gimnastică. În secolul al XVIII-lea, Friedrich Ludwig Jahn a ajutat gimnastica să devină un sport de competiție, fondând mișcarea turnverein în Germania și devenind cunoscut ca “părintele gimnasticii” În competițiile moderne, gimnaștii folosesc aparate precum calul cu mânere, barele paralele, calul de sărituri și inelele pentru a-și îmbunătăți forța, agilitatea și coordonarea.

Abilități sociale

Gimnastica este un sport care le cere copiilor să respecte regulile sălii de sport, să fie la timp la antrenament și să rămână concentrați în clasă. Pentru copiii mici, acest lucru poate însemna să lipsească de la petrecerile de aniversare și să petreacă mai mult timp în sala de sport decât cu prietenii care nu sunt implicați în gimnastică. Pe măsură ce cresc, poate însemna, de asemenea, să învețe să își gestioneze programul de antrenament în funcție de școală, muncă și angajamentele sociale. Acest lucru îi ajută pe copii să își dezvolte independența și abilitățile de gestionare a timpului care le vor fi de folos în viață.

Copiii care participă la gimnastică învață, de asemenea, să lucreze împreună cu colegii lor. Fie că se ajută unul pe celălalt cu handsprings sau își încurajează un prieten în timp ce execută un backbend, copiii din gimnastică construiesc prietenii care durează o viață întreagă. Aceste relații îi pot ajuta, de asemenea, să facă față stresului și presiunilor mai târziu în viață.

Pentru copiii mici, cel mai important aspect al gimnasticii este dezvoltarea coordonării și a mișcării corpului. Aceștia trebuie să fie capabili să își miște brațele, picioarele și capul în mod concertat unul cu celălalt pentru a finaliza trucuri. Acest lucru îi ajută să înțeleagă cum să urmeze direcții simple și să își concentreze atenția. Acest lucru este important pentru succesul lor viitor la școală, unde vor trebui să asculte și să se concentreze pentru perioade lungi de timp.

Pe măsură ce progresează în acest sport, copiii încep să își folosească coordonarea pentru a îndeplini sarcini mai dificile. Acest lucru le crește încrederea și îi învață, de asemenea, că pot atinge obiective greu de înțeles. Acest sentiment de realizare îi va însoți mult dincolo de pereții sălii de sport și în viața lor de adulți.

Pe lângă faptul că îi învață pe copii despre coordonare, gimnastica îi învață despre importanța disciplinei. Nu este ușor să înveți gimnastica și să stăpânești fiecare îndemânare care este necesară. Este nevoie de determinare și de o etică puternică a muncii. Acest lucru se transpune în alte domenii ale vieții lor, cum ar fi să fie atenți la detalii la locul de muncă sau să învețe pentru un test. A fi orientat spre detalii în gimnastică este deosebit de benefic, deoarece le permite sportivilor să completeze toate elementele unei rutine fără deducții. Aceasta este una dintre cele mai importante abilități în gimnastică, de care vor beneficia pe parcursul întregii lor vieți.

Povestea anterioară

Handbal – un sport de echipă cu ritm rapid

Povestea următoare

Cum să-ți îmbunătățești jocul de tenis