sportO echipă formată din doi sau patru oameni își înghesuie trupurile masive și musculoase într-o sanie elegantă, de înaltă tehnologie. Pilotul, în față, conduce și controlează viteza. Frânașul, în spate, asigură echilibrul și controlul.
Este o cursă rapidă și intensă pe o pistă lungă de 1,5 km, plină de curbe spectaculoase. O mișcare greșită poate duce la un accident.
Origini
Bobsledding-ul este un sport de iarnă rapid și palpitant în care echipe de doi sau patru oameni concurează pentru a zbura pe un traseu lung de un kilometru cu sănii aerodinamice. Deși pare că alunecă pe pistă, acești sportivi folosesc o combinație de mușchi, îndemânare și tehnologie pentru a atinge viteze de peste 90 mph. Cele mai de succes echipe sunt cele care au cel mai rapid timp combinat după mai multe curse. Pentru a le ajuta să facă acest lucru, bărbații din fiecare echipă își împing săniuțele la start și apoi sar în ele pentru a le pilota. Un bărbat călărește în față pentru a conduce și a controla viteza și este numit pilot, în timp ce ceilalți doi împing sania din lateral pentru a o pune în mișcare.
Istoria bobului este oarecum neclară. Unii cercetători îi atribuie originea unui grup de turiști britanici aflați în vacanță în St. Moritz, Elveția, la sfârșitul anilor 1800. Aceștia au fost creditați cu adaptarea săniilor și toboganelor pentru băieți în primele bobsleigh-uri, care au devenit cunoscute sub numele de luges sau skeletons. Sportul a debutat la Jocurile Olimpice din 1924, iar de atunci, la fiecare ediție a Jocurilor de iarnă au avut loc probe pentru patru persoane, cu excepția celei din 1960, când organizatorii evenimentului au refuzat să construiască o pistă. Competiția de doi oameni a fost adăugată la Jocurile Olimpice din 1932, iar în 2022 a fost introdusă o probă feminină de monobob.
Indiferent de originile sale exacte, bobul este un sport modern, iar tehnologia din spatele său este remarcabilă. Bobsled-urile sunt construite din fibră de sticlă, un cadru din oțel și două seturi de patine (sau lame) care ating gheața, informează NBC Sports. Fiecare sanie este echipată cu două roți de direcție metalice în partea din față, care permit călăreților să întoarcă sania trăgând de inelele atașate la scripeți, care întorc patinele. Sportivii de pe bob sau sanie pot, de asemenea, să întoarcă sania flexându-și umerii și gambele pentru a iniția viraje.
Aceste sănii se mișcă atât de repede deoarece energia potențială gravitațională a săniilor și a ocupanților acestora este transformată în energie cinetică în timp ce se deplasează prin aer, producând zgomotul puternic pe care îl auziți atunci când o minge de baseball se izbește de o fereastră. Deoarece energia cinetică crește odată cu masa, într-o sanie cu patru persoane există mai multă energie cinetică decât într-o sanie sau într-un skeleton cu o singură persoană.
Echipament
O echipă formată din două sau patru persoane alunecă cu o sanie aerodinamică pe o pistă lungă de un kilometru, la viteze de până la 90 de mile pe oră. O greșeală la acest sport palpitant și periculos poate duce la un accident dramatic.
Săniile folosite în competiție sunt fabricate din fibră de sticlă și un cadru din oțel, cu un set de patine pe fiecare parte. Patinele sunt acoperite și lustruite pentru a reduce forțele care încetinesc sania. Săniile mai grele se deplasează mai repede decât cele mai ușoare, dar sportivii nu pot adăuga mai multe persoane la o cursă, deoarece sania trebuie să aibă o greutate maximă sau mai mică atunci când părăsește zona de start (cunoscută sub numele de zona de start).
Bobocii poartă căști specializate și costume aerodinamice și împing sania pentru a câștiga viteza inițială înainte de a sări în ea. De asemenea, ei se ghemuiesc într-o poziție aerodinamică în timp ce merg. Persoana din față dirijează și este cunoscută sub numele de pilot, în timp ce persoana din spate împinge și este numită frânar.
Când ajung la capătul traseului, timpul unei echipe este înregistrat electronic și comparat cu al celorlalte pentru a determina câștigătorul. Fiecare cursă pe pistă se numește serie. Câștigă prima echipă care termină numărul necesar de serii.
Capacitatea unei sănii de a-și menține viteza depinde de mai multe variabile: gheață netedă, temperaturi scăzute, o sanie aerodinamică cu un centru de greutate scăzut și un mecanism de direcție bine reglat, precum și un start puternic. Echipajul trebuie să fie capabil să conducă sania în linie dreaptă, evitând zgârieturile laterale în viraje și făcând mici ajustări cu un efort minim la viteze de până la 130 km/h.
Startul unei curse este cel mai important moment al unei curse de bob, iar succesul cursei unei echipe depinde de cât de repede și fără probleme își poate atinge viteza inițială. Un start bun poate fi determinat de doar o zecime de secundă și necesită atât cei mai rapizi, cât și cei mai coordonați membri ai echipei. Startul se face, de obicei, alergând pe lângă sanie și împingând-o pentru a prinde viteză, iar apoi membrii echipajului sar în ea.
Reguli
Într-un sport în care vitezele pot atinge 90 mph, siguranța este o prioritate majoră. Sportivii poartă cască, ochelari de protecție, pantofi cu crampoane și o uniformă mulată. Crampoanele sunt folosite pentru a oferi sportivilor tracțiune pe gheață înainte de a sări în sanie, iar uniforma îi protejează de frecarea dintre sanie și pistă.
Există reguli stricte care guvernează cursele de bob. De exemplu, pistele trebuie să aibă o lungime de cel puțin 1200-1300 de metri și un unghi de înclinare de cel puțin 24 de grade. De asemenea, acestea trebuie să aibă un număr de viraje, inclusiv labirinturi și faimosul viraj Petersen, care cuprinde trei viraje succesive. De asemenea, pistele trebuie să fie construite din beton și acoperite cu gheață.
Pentru a participa la Jocurile Olimpice de iarnă, sportivii trebuie să aibă cel puțin 19 ani și să fie bine cotați. De asemenea, trebuie să termine cel puțin opt curse pe piste diferite și să se claseze în primele 50 (bărbați) sau 40 (femei). În plus, săniile trebuie să aibă o formă și o dimensiune specifice, iar patinele pot fi folosite o singură dată și nu pot fi încălzite sau lubrifiate.
În timpul unei curse, sportivii împing sania de la un bloc de start cu mânere retractabile. Apoi sar în ea, cu șoferul în față și frânașul în spate. Alunecosul, care este alunecosul într-un bob cu doi oameni, se ține de mânere la începutul cursei pentru a împinge sania și a începe cursa.
Cea mai importantă parte a unei curse de bob este startul. Pentru a obține o accelerație mare, sportivii trebuie să împingă cât de tare și de repede pot înainte de a sări în sanie. Aceștia folosesc o varietate de tehnici, inclusiv un start în fugă și împingerea sincronizată, pentru a maximiza forța și a minimiza frecarea statică la începutul cursei.
O sanie de bob nu trebuie să cântărească mai mult de 390 de kilograme fără atlet și poate include greutăți de balast pentru a realiza acest lucru. Piloții, care susțin sania pe traseu, trebuie să fie netezi și rotunjiți, nu ascuțiți, și nu trebuie să fie încălziți sau lubrifiați. De asemenea, fiecare patinator trebuie să aibă un număr de serie, pe care oficialii îl verifică înainte de fiecare cursă pentru a se asigura că îndeplinește toate cerințele pentru competiție.
Competiții
Sportivii concurează în probele masculine de doi și patru oameni, precum și în probele feminine de bob și monobob. Cursele se numesc alergări, iar pentru a câștiga este nevoie atât de o sanie bună, cât și de o echipă pricepută. Cele mai bune echipe reușesc să maximizeze accelerația saniei lor la începutul fiecărei curse și să minimizeze alte forțe care tind să încetinească sania. Acest lucru necesită multă alergare, sărituri și ridicarea de greutăți, în special pentru sportivii de împingere și membrii echipajului.
Sania este realizată din fibră de sticlă și un cadru din oțel, cu două seturi de patine metalice fixate între ele prin axe, potrivit NBC Sports. Un mecanism de direcție este încorporat în partea din față a saniei, permițând șoferului să orienteze sania la dreapta sau la stânga trăgând de frânghiile atașate la un șurub de direcție din partea din față a saniei. Frânarea se realizează prin deplasarea greutății sportivului înainte sau înapoi pe scaun.
Pentru a începe o cursă, sportivii trebuie mai întâi să împingă sania cu picioarele și mâinile de la un bloc de start până când aceasta atinge 40 km/h (25 mph). Sportivii trebuie, de asemenea, să învingă frecarea statică pentru a deplasa sania până la linia de start, unde echipa primește un semnal sonor și vizual. Apoi se urcă în sanie și aceasta pornește pe pistă.
Fiecare cursă durează aproximativ 1,5 km, iar echipa cu cel mai rapid timp total câștigă. Săniile sunt de obicei foarte rapide, săniile cu două persoane atingând viteze de 90 km/h, iar săniile cu patru persoane merg și mai repede. În funcție de modul în care este construită, sania poate fi destul de grea.
Istoric, Statele Unite au avut cele mai puternice echipe de bob. Acest lucru este valabil mai ales în competițiile olimpice. Steven Holcomb a întrerupt o secetă de 62 de ani de medalii pentru Statele Unite la Jocurile Olimpice din 2014, când a câștigat proba de patru oameni.
În plus față de Statele Unite, Germania și Elveția au avut programe puternice de bob în ultimii ani. Canada a fost, de asemenea, o națiune de top în bobsled. Sportivii se întrec î.n patru manșe, iar cei cu cei mai buni timpi combinați ajung în finală. Săniile mai grele sunt mai rapide, astfel încât echipele pot adăuga balast pentru a-și face săniile mai grele. Săniile sunt cântărite la sfârșitul fiecărei curse pentru a se asigura că îndeplinesc cerințele minime de greutate
