sportFotbalul american este un sport care câștigă popularitate în întreaga lume. Este un joc care necesită multă viteză și forță pentru a juca. Este, de asemenea, o modalitate distractivă de a petrece timpul cu prietenii.
Jucătorii unei echipe trebuie să urmeze un set coordonat de acțiuni la fiecare down, numit joc. Acestea sunt comunicate în cadrul unui huddle, de obicei folosind coduri pentru a împiedica echipa adversă să le înțeleagă.
Reguli
Fotbalul american este un sport de echipă care necesită atât rezistență fizică, cât și mentală. Regulile sale pot fi derutante pentru cei care nu cunosc acest joc. Cu toate acestea, elementele de bază ale fotbalului american sunt relativ simple. Un meci tipic durează 60 de minute și este împărțit în patru sferturi de 15 minute. Fiecare echipă are dreptul la trei “time-out-uri” pe repriză, cu o pauză de 12 minute.
Scopul de bază al fotbalului american este de a avansa mingea spre zona de capăt a echipei adverse pentru un eseu. Acest lucru se realizează fie alergând cu mingea până când este placat, fie aruncând-o în teren către un coechipier. Apărarea încearcă să oprească acest lucru și împiedică echipa adversă să marcheze.
Un jucător poate fi penalizat pentru o serie de încălcări, printre care încalcarea, offside, infracțiuni în zona neutră, comportament nesportiv, interferență la pasă și bruscarea pasatorului/căutătorului de mingi. Acestea se sancționează cu amenzi, pierderea unui down sau a unui touchdown.
În plus față de regulile standard, există, de asemenea, mai multe variante ale fotbalului american, cum ar fi fotbalul de atingere și fotbalul cu steaguri, care sunt alternative fără contact sau cu contact limitat la placajele obișnuite. Aceste jocuri sunt jucate în principal în mediul intramural sau pentru tineret, în timp ce fotbalul universitar și cel de nivel universitar continuă să folosească regulile standard de placare. Walter Camp, “părintele fotbalului american”, este creditat cu stabilirea jocului modern de fotbal american în 1880 și 1882 prin introducerea snap-ului, a liniei de miză, a echipelor de unsprezece jucători și a conceptului de downs.
Scorul
Fotbalul american este un joc cu ciocniri uriașe care necesită multă rezistență fizică și mentală. Popularitatea sa a crescut în întreaga lume și a devenit o parte importantă a culturii americane. Regulile sale complexe și jocurile complicate sunt o mare atracție pentru fani. Sistemul de punctaj este foarte diferit de cel al altor sporturi, precum rugby și fotbal. Pentru a înscrie un eseu, mingea trebuie să treacă în zona de eseu a adversarului. Acest lucru poate fi realizat prin alergare sau prin aruncarea mingii. O echipă poate încerca, de asemenea, o conversie de două puncte după un eseu pentru puncte suplimentare.
Fiecare echipă are 11 jucători pe teren în același timp. Atacul, numit atac, încearcă să avanseze mingea prin pase și alergare, iar cealaltă echipă, apărarea, încearcă să îi oprească sau să le ia mingea. Câștigă echipa care are cele mai multe puncte la finalul jocului.
Jocul este împărțit în patru sferturi de 15 minute și are o pauză de 12 minute la jumătatea meciului. Fiecare echipă are trei faze, atac, apărare și echipe speciale. Fiecare jucător are un rol specific în joc, iar antrenorul alege ce jucători sunt cei mai buni pentru fiecare situație. Există multe tipuri diferite de jocuri în fotbalul american, iar fiecare joc are propriile riscuri și recompense. Unele sunt mai sigure și este probabil să câștige doar câțiva metri, în timp ce altele au potențialul de a obține mult mai mult.
Ofensiva
Obiectivul echipei ofensive este de a deplasa mingea pe teren și de a înscrie puncte prin introducerea mingii în zona de capăt adversă. Acest lucru se realizează printr-o serie de jocuri numite downs. Echipa care are mingea încearcă să avanseze mingea dincolo de linia de mizerie, fie alergând-o, fie aruncând-o pe teren. Echipa ofensivă poate încerca, de asemenea, să înscrie un gol de câmp prin lovirea mingii prin spațiul verde, dar acest lucru se încearcă doar dacă se consideră că șansele de reușită sunt mari pentru kickerul lor.
Echipa ofensivă trebuie să se alinieze pe linia de miză, care este un zid uman format din cinci jucători care blochează fundașul și purtătorii de minge. Există un jucător de centru, care este cel care lovește mingea, doi jucători de gardă în dreapta și în stânga centrului și doi jucători de atac poziționați chiar în afara jucătorilor de gardă, pe ambele părți. Fundașul se află chiar în spatele jucătorului central și este principalul purtător al mingii și pasator al atacului.
Echipa ofensivă are patru șanse, sau down-uri, de a avansa mingea cu 10 yarzi. Dacă reușesc acest lucru, numărătoarea se resetează și începe un alt down. Dacă nu reușesc să avanseze mingea cu 10 yarzi în cele patru down-uri, controlul asupra mingii trece la echipa defensivă. Uneori, echipele aleg să trimită mingea în loc să joace o a patra coborâre, ceea ce mută mingea mai în spate și forțează echipa ofensivă să o ia de la zero la următoarea acțiune.
Apărare
Apărarea, cunoscută și sub numele de secundar sau backfield, este o componentă cheie a fotbalului american. Scopul apărării este de a împiedica atacul să avanseze mingea. Acest lucru poate fi realizat împiedicându-i să ajungă la primul down și forțându-i să dea o lovitură de pedeapsă, recuperând un fumble ofensiv (numit și turnover), interceptând o pasă sau prin placajul unui jucător cu mingea după ce aceasta a trecut linia de minge.
Echipa defensivă începe jocul poziționându-se pe linia de apărare, opunându-se direct atacului. Cei mai puternici jucători din defensivă sunt placarzii și extremiștii, care se luptă cap la cap cu linia de miză a echipei ofensive. Acești jucători sunt responsabili de blocarea jucătorului central al atacului, împiedicând alergătorii să treacă printre ei și să atace fundașul.
Recepționerii largi și vârfurile strânse se aliniază în afara liniei defensive și sunt specializați în primirea de pase. Apărarea include, de asemenea, fundașii care pot să îl atace pe fundaș sau să acopere potențialii receptori. Alți membri ai echipei de apărare se ocupă de loviturile de picior, iar aceștia sunt numiți echipe speciale.
Fundașul, sau QB, manevrează mingea în majoritatea jocurilor. El predă sau aruncă mingea unui fundaș, dă o pasă sau aleargă el însuși cu ea. Dacă echipa nu reușește să câștige zece yarzi în patru încercări, pierde posesia mingii și trebuie să o trimită adversarului.
Aruncări
Atunci când se execută o lovitură de pedeapsă, mingea se îndreaptă spre zona de fund a echipei adverse. Scopul unei lovituri de pedeapsă este de a bloca adversarul în propriul teritoriu și de a oferi atacantului șansa de a înscrie. Cu cât o lovitură de pedeapsă parcurge o distanță mai mare, cu atât este mai valoroasă pentru echipa care o lovește. Punturile sunt de obicei folosite la a patra încercare, atunci când atacul nu a câștigat destui metri și nu vrea să riște să întoarcă mingea în teren.
Pentru o lovitură de pedeapsă reușită, mingea trebuie să fie lovită cu timpul de suspendare corect, sau cât timp rămâne în aer. Acest lucru le va permite tunarilor din echipele speciale să alerge în josul terenului și să îl atace pe cel care returnează mingea înainte ca acesta să aibă șansa de a câștiga vreun metraj. De asemenea, este util să ai un snapper lung care să poată duce mingea la cel care a executat lovitura de pedeapsă într-un mod rapid și precis.
Echipa care execută loviturile de pedeapsă se așează de obicei într-o formație similară cu cea a oricărei alte acțiuni din fotbalul american, deși pot exista unele ajustări ale configurației în funcție de situație. Unul sau doi jucători vor sta în spatele executantului pentru a-l proteja de adversarii care se apropie, numiți protectori de lovituri. Este important ca aceștia să facă acest lucru corect, deoarece dacă nu sunt pe poziție, mingea ar putea ieși în afara terenului. Dacă mingea este lovită și îi lovește înainte de a ajunge la linia de lovire, aceștia au voie să încerce să o prindă.
Lovituri de picior
În fotbalul american, loviturile de departajare sunt un joc rapid și fizic care poate decide dinamica unui meci. Mingea este plasată pe un tee la linia de 35 de yarzi a echipei defensive și apoi este lovită de un kicker special, cunoscut sub numele de placekicker. După lovitura de picior, cel care returnează mingea poate semnaliza o preluare corectă sau poate alerga pentru a încerca să o returneze. Dacă mingea iese în afara terenului înainte de a atinge un jucător, echipa care o primește primește mingea pe propria linie de 20 de yarzi.
Echipa care dă lovitura de picior trebuie să se instaleze în “zona de pregătire” de 15 yarzi înainte de lovitură. Echipa care primește mingea poate bloca pentru cel care o returnează în interiorul zonei de pregătire, dar nu poate bloca în afara acesteia. În 2009, NFL a introdus noi reguli care limitează coliziunile de mare viteză la loviturile de picior, în încercarea de a reduce numărul de accidentări. Liga a încercat, de asemenea, șuturi squib, care sunt șuturi cu unghiuri joase care pot forța returmenții mai puțin tradiționali să execute mingea.
O unitate bună de kickoff este o componentă crucială a succesului oricărei echipe. Aceasta trebuie să fie rapidă, disciplinată și să înțeleagă pârghiile și unghiurile de atac pentru cel care returnează. O unitate bună trebuie să fie capabilă să își găsească locul, să localizeze mingea și să o atace la adâncimea corectă. De asemenea, trebuie să fie capabilă să umple golurile și să îl țină pe returist pe teren cât mai mult posibil. Este un joc complex care necesită jucători cu diferite abilități pentru a excela.
