sportTorticolisul apare atunci când mușchii de la nivelul gâtului se contractă și se răsucesc mai mult decât în mod obișnuit, determinând înclinarea forțată a capului. Această condiție poate să apară în timp sau după o leziune la nivelul gâtului. De asemenea, torticolisul poate să apară și ca urmare a administrării unor medicamente.
Torticolisul poate crea disconfort sau durere când se încearcă rotirea capului spre partea neafectată. Această afecțiune este frecventă la sugari, afectând aproape 3 din 100 de copii. În aceste cazuri, majoritatea copiilor sunt ușor de tratat.
Cauze
La adulți există mai multe motive pentru care s-ar putea dezvolta torticolisul, dar medicii nu pot întotdeauna să precizeze cauza exactă. Unele dintre cele mai frecvente cauze includ:
- Leziuni ale gâtului sau ale coloanei vertebrale, cauzând spasm muscular.
- Infecții la nivelul capului sau gâtului, inflamația determinând mușchii să se contracte.
- Abcese la nivelul gâtului sau căilor respiratorii superioare.
- Infecții ale urechilor, sinusurilor, maxilarului, dinților sau scalpului.
Cauzele mai puțin frecvente ale torticolisului includ:
- Țesut cicatricial.
- Artrită a coloanei vertebrale cervicale.
- Anomalii vasculare.
- Consum de droguri.
- Utilizarea unor medicamente.
- Mase tumorale.
În cazul nou-născuților, torticolisul poate fi congenital. În acest caz, mușchiul sternocleidomastoidian este prea scurt din naștere. Alte cauze ale torticolisului la copii includ:
- Traumatisme în timpul nașterii.
- Plagiocefalie (sindromul capului plat).
- Boli moștenite care provoacă tulburări musculare și ale sistemului nervos.
Tipuri de torticolis
Există mai multe tipuri de torticolis:
Torticolis temporar
Torticolisul temporar afectează o persoană doar 1-2 zile înainte de a dispărea. Persoanele cu acest tip de torticolis au nevoie de odihnă și nu necesită tratament medical specific. Torticolisul temporar poate să apară dacă ganglionii limfatici se inflamează după o infecție sau dacă o persoană are o leziune a gâtului care produce inflamarea articulațiilor de la acest nivel.
Torticolis fix
Acest tip de torticolis apare din cauza unei probleme musculare sau osoase. Se poate dezvolta, de asemenea, dacă o tumoare crește la nivelul măduvei spinării, exercitând presiune asupra nervilor. La copii, acest tip de torticolis poate provoca incapacitatea folosirii corecte a mușchilor faciali.
Torticolis muscular
Torticolisul muscular reprezintă cea mai comună formă de torticolis fix. Apare atunci când mușchii de pe o anumită parte a gâtului se contractă excesiv sau când există țesut cicatricial care afectează mobilitatea. În timpul sarcinii, torticolisul muscular poate afecta fătul, dacă acesta se află într-o poziție neobișnuită în uter sau dacă nu are suficient spațiu.
Sindromul Klippel-Feil
Acest sindrom este congenital și este caracterizat prin dezvoltarea incorectă a oaselor de la nivelul gâtului. Din acest motiv, gâtul devine răsucit, apărând torticolisul. Persoanele cu acest sindrom pot avea tulburări de auz din cauza dezvoltării anormale a oaselor de la nivelul urechilor.
Distonia cervicală
Distonia cervicală este cunoscută și sub denumirea de torticolis spasmodic. Acest tip de torticolis este mai rar decât alte tipuri. Persoanele cu distonie cervicală se confruntă cu episoade dureroase în care mușchii gâtului se contractă și rotesc capul într-o parte.
Simptomatologie
Simptomele torticolisului variază de la persoană la persoană. Cel mai frecvent semn al afecțiunii este reprezentat de răsucirea gâtului sau înclinarea capului într-o parte. Persoanele cu probleme pot, de asemenea, să experimenteze:
- Durere și senzație de tensiune a gâtului.
- Crampe musculare.
- Senzație de arsură la nivelul gâtului.
- Imposibilitatea de a roti capul și gâtul spre partea opusă.
- Pierderea controlului musculaturii limbii.
- Spasme musculare.
- Dureri de spate.
- Dureri de cap.
La sugari, simptomele torticolisului includ:
- Înclinarea capului într-o parte.
- Aplatizarea pe o parte a cutiei craniene.
- Mișcări limitate ale gâtului și capului.
- Caracteristici asimetrice ale feței.
- Tulburări musculo-scheletice, precum displazia de șold.
- Iritabilitate.
- Fatigabilitate.
Diagnostic
Pentru stabilirea diagnosticului, medicul va efectua examenul fizic și va pune întrebări despre istoricul familial. Medicul trebuie informat despre toate medicamentele pe care pacientul le ia. De asemenea, medicul poate solicita radiografia gâtului pentru a putea determina dacă problema este cauzată de o fractură osoasă sau o dislocare. În unele cazuri, scanarea CT poate fi necesară pentru a diagnostica torticolisul provocat de anomalii sau condiții mai greu de observat, cum ar fi artrita degenerativă a coloanei vertebrale.
În unele cazuri, torticolisul poate masca o afecțiune mult mai gravă. Dacă o persoană experimentează oricare dintre următoarele simptome, ar trebui să solicite asistență medicală imediată:
- Spasme musculare la nivelul gâtului după o leziune.
- Disfagie.
- Respirație dificilă.
- Tulburări de mers.
- Tulburări de vorbire.
- Slăbiciune sau amorțeală la nivelul brațelor și picioarelor.
- Incontinență urinară sau fecală.
- Febră.
- Inflamarea limbii sau gurii.
Opțiuni de tratament
Tratamentul torticolisului depinde de tipul și de cauza acestuia. Unele cazuri de torticolis pot să dispară în câteva zile dacă persoana afectată se odihnește și evită mișcarea gâtului. Tratamentele pentru îngrijire includ:
- Pachete cu gheață.
- Medicamente.
- Dispozitive fizice pentru menținerea fixă a gâtului.
- Fizioterapie.
- Terapie prin masaj.
- Exerciții de întindere.
- Intervenții chirurgicale.
Medicul poate prescrie miorelaxante și medicamente antiinflamatoare pentru torticolis spasmodic cauzat de leziuni sau ca efect secundar al medicamentelor. În cazul distoniei cervicale și a spasmelor musculare cronice, toxina botulinică poate împiedica progresia bolii și poate ameliora simptomele. Chirurgia poate ajuta la evitarea simptomatologiei dacă alte forme de tratament nu dau randament. Chirurgia implică sectionarea unor anumiti nervi și mușchi pentru a opri sau preveni contracția. Aproximativ 10% din copiii cu torticolis congenital vor necesita intervenții chirurgicale pentru prelungirea mușchiului sternocleidomastoidian. Această intervenție va avea loc odată ce copilul ajunge la vârsta preșcolară.
Stimularea cerebrală este o opțiune rară de tratament. Aceasta implică introducerea unui fir în creier, în zona ce controlează mișcarea, pentru a perturba semnalele creierului. Această metodă de tratament poate ajuta în cazul distoniei cervicale.
Persoanele care suferă de torticolis pot încerca diferite remedii pentru a ajuta la gestionarea disconfortului și durerii. Aceste remedii includ:
- Somnul și odihna – simptomatologia poate să dispară în timpul somnului, iar odihna poate ajuta la ameliorarea acesteia.
- Utilizarea pachetelor calde sau cu gheață – aceste dispozitive pot ameliora durerea și pot calma mușchii contractați.
- Reducerea stresului – stresul determină contracția musculară și poate agrava simptomele torticolisului.
- Exerciții de întindere – acestea pot include încercarea treptată de a mișca gâtul și capul spre direcția opusă, mai departe și mai mult de fiecare dată. Această metodă poate ajuta la îmbunătățirea mișcării și la ușurarea disconfortului.
De asemenea, persoanele afectate pot cere ajutorul terapeuților fizici. Terapeuții fizici pot efectua un tratament intensiv la copii și pot oferi sfaturi pentru efectuarea exercițiilor la domiciliu. La nou-născuții cu torticolis, întinderile pot ajuta la ameliorarea tensiunii de la nivelul gâtului. De asemenea, întoarcerea capului în ambele direcții poate duce la dezvoltarea unei musculaturi puternice a gâtului. Utilizarea de stimuli luminoși și auditivi poate încuraja copiii să își miște capul.
Concluzii
Torticolisul nu este o afecțiune ce poate fi prevenită întotdeauna, dar tratamentul prompt îl poate vindeca sau îl poate opri din evoluție. Există multe opțiuni de tratament pentru gestionarea simptomatologiei torticolisului, iar perspectiva pentru persoanele cu această afecțiune este, de obicei, bună. Tratamentul precoce poate preveni agravarea bolii. Cu toate acestea, complicațiile grave pot surveni, mai ales dacă torticolisul este lăsat netratat. De asemenea, intervențiile timpurii și terapia fizică pot ajuta la tratarea cu succes a nou-născuților și a copiilor cu această afecțiune.
